Exporturile de gaze către Ucraina au fost sistate de la începutul acestei luni, după ce, în ultima jumătate de an, traderii internaționali, companiile ucrainene, dar și Energocom, compania din Republica Moldova mandatată să asigure siguranța alimentării, au folosit România ca țară de tranzit în vederea depozitării gazelor în facilitățile de înmagazinare în exces ucrainene.
Companiile autohtone au început să extragă mai mult gaz din depozite decât înmagazinează, dezechilibrând suplimentar raportul dintre cerere și ofertă de pe piața gazelor, caracterizată cu un nivel record al producției și un grad de peste 100% de umplere a depozitelor. Drept urmare, prețul unui MWh de gaz cu livrare în ziua următoare a coborât joi la 155 lei, cu numai 5 lei peste cel reglementat, după ce în urmă cu numai o săptămână se situa la peste 200 lei/MWh.
Producția zilnică de gaze a atins un nou nivel record al ultimului an, după finalizarea reviziei planificate a zăcămintelor Midia operate de cel de-al treilea producător autohton, Black Sea Oil&Gas (BSOG). Majorarea producției interne s-a simțit și pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), unde prețurile au scăzut cu peste 12%.
Producția zilnică de gaze a atins niveluri record pentru acest an numai câteva zile, marți scăzând cu aproximativ 12% ca urmare a intrării în revizie a zăcămintelor Midia operate de cel de-al treilea producător autohton, Black Sea Oil&Gas (BSOG).
Producția internă de gaze naturale a atins în această săptămână nivel maxim al acestui an, odată cu finalizarea reviziei programate a zăcământului operat de OMV Petrom la Hurezani, arată date consultate de Profit.ro.
Prețul spot al gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a sărit de pragul de 200 de lei/MWh pentru prima dată în ultimele 6 luni, în pofida faptului că România are depozitele pline. Reducerea producției interne cu 15% în urma intrării în revizie a zăcământului Petrom de la Hurezani și nou introdusa taxă de 10 euro/MWh pentru gazul rusesc transportat prin Bulgaria ar putea fi unele dintre explicațiile scumpirii gazului pe piața internă, dar și în regiune.
Prețul spot al gazelor de pe Bursa de Mărfuri (BRM) a crescut pentru a patra zi consecutiv, tensiunilor geopolitice adăugându-se și diminuarea producției interne cu aproape 15% ca urmare a intrării în revizie planificată a zăcământului de la Hurezani, operat de OMV Petrom.
Petrotel Lukoil, operatorul rafinăriei ploieștene omonime, controlat de gigantul petrolier rus Lukoil, își reduce semnificativ cantitatea de țiței de producție românească pe care o va prelucra anul acesta, "din motive independente de voința sa".
Profitul net pe 2020 al companiei de stat Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, s-a menținut în esență la același nivel cu cel din anul anterior, consemnând doar o creștere marginală, de 0,1%, la 58,9 milioane lei.
Guvernul estimează că va încasa cu peste 260 milioane lei în plus față de prevederile bugetare inițiale din impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producătorii interni ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, reiese din proiectul de ordonanță de aprobare a rectificării bugetare.
Impunerea de către Guvern, din 2013, a unui impozit pe veniturile suplimentare obținute de producătorii români de gaze ca urmare a dereglementării prețurilor în acest sector a favorizat importurile de gaze rusești, arată Curtea de Conturi, în sinteza unui raport de audit al performanței pieței de gaze naturale din România, analizat de Profit.ro.
Profitul net al companiei de stat Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, s-a majorat cu 26% în primul trimestru din 2019, la 14,449 milioane lei, în principal ca urmare a majorării tarifelor reglementate practicate de companie, aprobate de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
Compania a cerut să nu îi fie tăiate energia electrică și gazele, pe care nu le-a plătit, pentru că astfel "s-ar împiedica relansarea activității de producție, noul investitor care urmează să efectueze inspecția combinatului fiind în imposibilitatea de a constata modul de funcționare a dotărilor tehnice și a utilajelor deținute în patrimoniu".
Guvernul a emis marți o Hotărâre de aprobare a modalității de stabilire a prețului reglementat cu care Compania Națională a Uraniului (CNU), controlată integral de stat, va vinde dioxid de uraniu către Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, în baza unei legi intrate în vigoare în vara anului trecut ce încearcă să mențină în viață CNU.
Cifra de afaceri a companiei a avansat ușor anul trecut, cu 2,2%, la 385,14 milioane lei, în vreme ce cheltuielile de personal ale Conpet au crescut cu peste 25% în 2018, la 140,29 milioane lei.
Unul dintre cei doi mari producători de gaze ai României, Romgaz, companie controlată de statul român, vrea să vadă dacă are sens din punct de vedere economic să devină și producător de îngrășăminte chimice, prin construirea de la zero sau prin preluarea unui combinat de profil.
Achizițiile de gaze din import s-au accentuat în ultimele luni ale anului trecut. Astfel, în noiembrie 2018, importurile s-au majorat cu 45% față de perioada similară a anului precedent, ajungând la un volum de 1,83 TWh, iar prețul de import a crescut la rândul său cu 40%.
Una dintre cele două companii prin intermediul cărora Gazprom exportă gaze în România, Conef Gaz (care acționa în România până recent prin Imex Oil), a achiziționat un volum important de gaze din producția internă a României, de 1,7 milioane MWh, într-o singură licitație, la un preț de 72,65 lei/MWh. Perioada de livrare acoperă această iarnă și urmează a se încheia pe 31 septembrie 2018.
Ambasadorul Mihnea Constantinescu, coordonator cu însărcinări speciale pentru securitate energetică în Ministerul Afacerilor Externe, afirmă că nu este în regulă ca o comisie parlamentară să se considere mai competentă în legiferarea sectorului gazelor naturale decât ministerele de resort și apreciază că acest lucru denotă o problemă instituțională, procesul decizional în domeniu necesitând modificări și îmbunătățiri.